duminică, 19 ianuarie 2014

Branza topita facuta acasa





Salutare tuturor
Azi... branza topita de casa. Cui nu-i place branza topita? 
Oriunde te intorci, toata lumea se da cu parerea ca e "sintetica", ca n-a vazut laptele niciodata etc. Am si primit diverse mail-uri care prezentau compozitia lactatelor in general si probabil multi dintre voi au primit. Mail-ul a ajuns un fel de telefon fara fir (asa numeam noi pe vremuri circulatia noutatilor :) va mai aduceti aminte?), asa ca sunt convinsa ca in mare parte ati primit si voi genul acesta de informatii. 
Un lucru e cert! Nu-mi cumpar branza topita si icre din comert. Am eu asa un fix cu cele doua produse.... margarina nu mai intra in discutie.
Revenim...
Am cumparat  branza de vaci. N-as putea sa va spun daca e grasa sau slaba, deoarece eu am cerut grasa si mi s-a dat cu 3%  grasime, iar pe eticheta am avut branza de vaci degresata 0.1%. Doar acasa am vazut, dar oricum, tind sa cred ca e branza de 3%.
Am pus-o la stors. E important sa fie bine stoarsa de zer, altfel riscul e sa se branzeasca. 



Dupa ce s-a stors, am pus bicarbonat de sodiu si sare. Le-am amestecat in branza si am lasat-o de aseara si pana azi la 2 la rece in frigider. Nu ca ar trebui atat de mult, dar eu nu mi-am mai gasit timp pentru ea aseara.



Cert e ca, cu cat e lasata mai mult, cu atat se leaga mai bine.
Am luat o cratita de ceramica, si la focul cel mai mic posibil am topit unt. N-am cantarit cantitatea pentru ca nu trebuie sa fie la fix.


Am precizat ca e ceramica, nu pentru ca e in trend, ci pentru ca n-am facut-o pe bain-marie si a iesit exact ce trebuia sa iasa. Deci, se poate! Cu mentiunea ca vasul trebuie sa fie de calitate superioara. daca e subtire, atunci mai bine pe bain-marie.
S-a topit untul si am adaugat branza de vaci



Am mestecat continuu, pana ce a devenit cremoasa si lucioasa. Nu a fost cazul sa devina fierbinte. Nu trebuie fiarta. 




E aerata ca am amestecat-o in continuu, dar bulele dispar pe masura ce se odihneste crema de branza.
Am taiat si un ardei rosu, marunt si am macinat piper. A fost piper verde ca sa fie mai deschis la culoare. Daca era alb era si mai bine. 



Bineinteles ca ardeiul a fost optiunea mea de azi, dar poate o vreti cu verdeata, sau poate cu sunca. 
Iat-o cat e de frumoasa. Si fina! Se intareste pe masura ce se raceste.



Chiar merita sa o faceti acasa. Ca si timp de pregatire azi, mi-a luat 30 de minute. Stiti ce mancati si ce dati copiilor. 



                                                                       Pofta buna!









marți, 14 ianuarie 2014

Clatite cu ciuperci

Vin cu completari azi, si va spun ca retea mea de clatite participa la proiectul Dulce Romanie, gazduit in aceasta luna de Corina 
http://bucatariacorinei.blogspot.ro/2014/01/dulce-romanie-la-multi-ani.html


Salutare tuturor,
In aceasta seara, clatite cu ciuperci.
Trebuie sa recunosc ca am fost tare lipsita de inspiratie azi, si asta pana am ajuns la piata. Mai exact pana am vazut ciupercile. N-am stat pe ganduri. Le-am "asortat" urgent cu patrunjel verde, ardei iute si usturoi.


Prima operatiune a fost sotarea ciupercilor alaturi de un catel de usturoi. N-am inteles niciodata de ce se numesc "catei de usturoi" si asta chiar mi-ar placea sa stiu. 


Pe cand s-au rumenit usor, a inceput sa ploaie cu patrunjel. Spre deosebire de copilarie, acum imi plac tare mult frunzele de patrunjel.


Cu asta, le-am tras deoparte. 
M-am apucat de clatite. N-am sa scriu acum cum am facut clatitele, reteta clasica, cu diferenta ca acestea au fost condimentate. Am pus sare, piper si restul de patrunjel tocat care mi-a ramas de la ciuperci.


Remarcati culoarea? Asta face oul "de casa".  Iar mi se face dor de gradina.... abia astept! Dar asta e alta poveste.
Revenim... Am impchetat clatitele cu ciuperci, le-am dat prin faina, ou si pesmet si le-am prajit pret de 3 minute. Le-am scos pe un prosop de hartie. 
Am pregatit separat un iaurt grecesc, sare, piper, o lingurita ulei de masline si usturoi.... 
Excelent ca aperitiv, excelent ca mic dejun, exceptand partea cu usturoiul, bineinteles! 







                                                                           Pofta buna!




duminică, 12 ianuarie 2014

Tarta cu morcovi



Salutare tuturor,
Azi, o tarta cu morcovi exeptionala! 
Cu multumiri, prietenei mele, Mihaela!

Asadar,
O tarta foarte simplu de facut, extrem de buna, reteta pe care nu intentionez s-o uit in sertar...Se face rapid, ingrediente putine, e fina si are un gust senzatie. Nu-mi ramane de aici inainte decat s-o incerc cu toate variantele de fructe posibile, in functie de sezon. Pentru cea de azi, as fi putut pune kiwi sau orice alt fruct citric, dar, pe cand m-am trezit eu, smantana dulce era deja pe afine :)
Am folosit 2 oua pe care le-am batut cu 7 linguri de zahar.


Cand s-au transformat in spuma, am adaugat: 60 gr unt topit, 3 linguri de ulei, 200 gr morcovi razaliti pe razatoarea mica, 1 praf de copt, 160 gr faina si o lingurita de scortisoara.
Am asezat totul in tava si le-am pus la cuptor.


 45 de minute la 160 grade.


 Am lasat blatul la racit si am pregatit crema.
Ingredientele de mai jos: 1 cutie de mascarpone (200-250 grame), o cutie 100 gr crema Philadelphia, 50 gr de unt, 90 gr zahar marunt sau pudra, sau tos si semintele dintr-o juma' de pastaie de vanilie.


Le-am zapacit pe toate la un loc cu mixerul pret de cateva minute, pana nu s-a mai simtit zaharul si am intins crema peste tarta.




Bineinteles ca n-am irosit pastaia de vanilie pagubita de seminte. Si-a gasit locul langa suratele ei, intr-o sticluta in care am pus alcool, pentru macerare. E esenta de vanilie facuta in casa.


Tarta poate fi "impanata" cu orice fruct sau topping, de ce nu?! Sau simpla. Eu am ales azi afinele.
Din siropul de pe afine am facut o reductie in care am pus o lingurita de smantana dulce pentru gatit.
A iesit un sos cremos in ton cu stratul de crema fina de pe tarta.







                                                                             Pofta buna!

sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Cosulete umplute





Salutare tuturor...
In seara asta mi-am propus sa fac ceva cu "resturile" de pe platourile imbelsugatei sarbatori.
"Resturi" e cam mult spus, dar cred ca sunteti de acord cu mine, ca intotdeauna se taie prea mult cas, se fac prea multe snitele si chiftele, maioneze etc.
Eu, azi, am pus gand rau cascavalului.
Cu un cutit subtire am facut cateva fasii de hamon.




"Jamón" in spaniola, un jambon maturat si foarte uscat mi s-a parut foarte potrivit si s-a dovedit a fii mai mult decat excelent.
Apoi am maruntit 2 felii de gogosar murat, am razalit o bucata de cas si am batut un ou. Eu am pus sare in ou, dar nu o recomand daca folositi genul acesta de sunca.



Am pregatit formele. Nu le-am uns cu nimic dar am avut grija sa "nimereasca" in fiecare cate o feliuta care sa aiba si grasime.


Le-am aranjat frumos in forme



Apoi le-am umplut si le-am pus in cuptor. 15 minute la 160 grade.

  




                                                                             Pofta buna !